vineri, 17 octombrie 2008

Mihaelei W

Câteodată,
El trece nepăsător
Ne-ntrerupând visarea
Întruchipând dorinţa
Disimulând durerea !

Destul de des,
El vine năvală
Dând buzna-n ogradă
Rupând obişnuinţe
Filosofându-mi viaţa !

Odată,
El a venit novice
Scuzându-se amarnic
Acoperind regrete
Nemărginiri el dându-mi !

Acum,
El vine netrebnic
Alungă bineţea
Rămâne statornic !

Dorul !

[alta poezie de acelasi Adi Carauleanu]

Viselor mele dragi!

Ocean
Linia orizontului
Verde-albastru
Ca o cascadă-gând de copil

Iar dincolo de orizont
Apa cade năvalnic
În imaginaţia noastră
Şi în sufletele copiiilor
Nenăscuţi încă

Iar din alge
Scoici
Şi nisip
Dar mai ales din valuri
Se nasc urmaşii noştri
Şi copilul genial al lumii
Moartea !


[o poezie de Adi Carauleanu]